Scris de Diana Dutu - Au mai trăit-o şi alţii, dar asta nu îl consolează câtuşi de puţin pe renumitul antrenor.

ARAD. Pentru microbiştii arădeni, numele lui Francisc Tisza nu mai are nevoie de nicio recomandare. Pentru cei care nu-l cunosc, trebuie să spunem că nea Feri Tisza este unul dintre cei mai buni antrenori de copii şi juniori din ţară. Fost fotbalist la UTA, s-a apucat de antrenorat încă de tânăr, fiind nevoit să abandoneze cariera de sportiv din cauza unei accidentări. A avut numeroase succese din postura de antrenor, cel mai important fiind titlul de campion al României pe care l-a obţinut în 1996 cu UTA-Romvest. Acum, nea Feri îi antrenează pe micii fotbalişti de la Atletico.De data aceasta, vorbim despre Francisc Tisza într-o conjunctură care nu are legătură cu sportul. Nea Feri a ţinut să împărtăşească cititorilor Jurnalului arădean „povestea revoltătoare pe care o trăim eu şi familia mea”. Este vorba despre pierderea casei părinteşti, în care locuia tatăl lui nea Feri – Tisza Emil, acum în vârstă de 88 de ani.

„De 20 de ani, eu şi sora mea ne ocupăm de tata şi de casă. În vara anului trecut, tata a găsit în cutia poştală nişte pliante care făceau reclamă la Căminul de bătrâni Dora. Atunci ne-a spus că el vrea să meargă la azil. La 21 iunie 2012 am încheiat un contract de îngrijire cu Fundaţia Dora, pe două luni (până la 18 august 2012), să vedem dacă bătrânul se acomodează” – începe povestea Francisc Tisza.Contract sub contract

Continuă avocatul lui nea Feri, Ioan Kocsis: „Sub durata acelui contract de îngrijire, a început procedura de capacitare a bătrânului. Iar un bătrân de 87 de ani cu tulburări comportamentale şi de memorie, cu atrofie corticală, e foarte uşor de capacitat. Szilagy Carol (director general al Fundaţiei pentru îngrijirea persoanelor vârstnice «Dora» – n.r.) face o primă încercare de a încheia un contract de întreţiner