Curtea Constituţională a lăsat în vigoare decizia parlamentarilor PLDM-PCRM din 3 mai, însă oponenţii amendamentelor vorbesc despre subminarea independenţei CNA. Curtea Constituțională continuă să analizeze pachetul de legi aprobat de deputați la 3 mai și criticat, mai ales pentru rapiditatea adoptării, de partenerii occidentali ai Moldovei. Astăzi Curtea a decis că este în regulă ca guvernul, nu parlamentul, să aibă în subordine Centrul Anticorupție. Este cea mai nouă întorsătură într-o lungă istorie de dispute pe tema controlulului asupra acestei structuri.
În timpul cât a fost premier, Vlad Filat a luptat cu dârzenie pentru a-şi păstra în subordine instituţia de luptă cu corupţia. Revenită însă democraţilor după algoritmul de partajare a funcţiilor în cadrul fostei coaliţii, instituţia a parcurs o lungă etapă de reformă încheiată cu trecerea sa în subordinea parlamentului. Odată cu certurile dintre cele două partide, au început şi mai multe anchete pe numele unor miniştri liberal-democraţi, iar partidul premierului i-a acordat chiar la un moment dat vot de neîncredere instituţiei pe motiv că ar executa comenzile politice ale PD.
Pe 3 mai, odată cu alte acţiuni extrem de contestate de partenerii europeni, liberal-democraţii au luat împreună cu comuniştii şi această decizie: de a reîntoarce CNA-ul în subordinea guvernului. Decizie lăsată astăzi în vigoare de Curtea Constituţională.
De fapt, magistraţii au spus că asupra acestei autorităţi publice Constituţia nu dispune, prin urmare Parlamentul este în drept să decidă în mod autonom ce face cu ea. Asta chiar dacă în timpul examinării sesizării, preşedintele Curţii, Alexandru Tănase, a lăsat în câteva rânduri de înţeles că felul cum a decis parlamentul nu ar fi în interesul luptei cu corupţia.
Plenul Curţii Constituţionale x Plenul Curţii Constituţionale Alexandru
