Arheologul clujean Nicolae Gudea susţine că stema Zalăului este un kitsch şi că ideile ce stau la baza ei sunt exagerate şi departe de realitatea istorică.

„O comisie a Consiliului Local a realizat, prin anul 2001, o imagine pocită a stemei, un surogat care nu seamănă cu nimic, dar are elementele de bază ale stemei vechi. Un brâu crenelat şi o coroană crenelată deasupra - zic cei din consiliu - simbolizează „importanţa strategică” a oraşului; tânărul subţirel cu spadă reprezintă lupta contra răului (balaur); balanţa simbolizează atribuţiile judecătoreşti ale urbei; balaurul reprezintă duşmanul cel rău. Ideile au fost preluate din studiul lui B. Dulgău (ActaMP XVIII, 1994. p. 170), dar mi se par cam exagerate şi departe de realitatea istorică (oraşul nu prea a avut vreun rol în lupta anti-otomană. iar coroana murală este o inovaţie)”, spune arheologul, într-un articol publicat, recent, în revista de cultură „Caiete Silvane”.

Clujeanul spune că stema ar trebui să revină la faţa ei adevărată şi în jurul ei s-ar putea construi ceva istorioare atractive.

Potrivit informaţiilor postate pe site-ul primăriei, stema, aleasă în 2001, se compune dintr-un scut roşu,pe care apare un tânăr înaripat, de aur. El ţine în mâna dreaptă o sabie din acelaşi metal, cu care loveşte un balaur negru, pe care îl calcă cu picioarele, evocând lupta împotriva răului. În mâna stângă personajul poartă o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru, care atestă atributul aparatului administrativ al urbei de a împărţi dreptatea. În partea de sus a stemei, pe fond roşu, este un brâu crenelat de argint, ce semnifică importanţa strategică a aşezării – graniţa dintre imperiul roman de apus şi dacii liberi, iar mai târziu, poarta de acces spre Transilvania.

Nicolae Gudea susţine că stema veche a oraşului apare în Monografia judeţului Sălaj realizată de Petri Mor.