Michael Anti (aka Jing Zhao) a scris blog-uri din China timp de 12 ani. În ciuda controlului pe care guvernul central îl are asupra Internetului -- "Toate serverele sunt în Beijing" -- el spune că sute de milioane de microbloggers chinezi creează prima sferă publică națională din istoria țării, schimbând echilibrul de putere în moduri neașteptate.
Am vorbit cu prieteni despre China şi Internetul Chinez. E ceva dificil pentru mine. Vreau să-i fac pe prietenii mei să înţeleagă: China e complicată. Întotdeauna vreau să spun povestea ca și cum sunt două fețe ale monedei. Nu poți prezenta numai una din părți. Voi da un exemplu. China e o ţară BRIC. O țară BRIC înseamnă Brazilia, Rusia, India şi China. Aceste economii emergente ajută la refacerea economiei mondiale. Dar în acelaşi timp, pe de altă parte, China e o ţară SICK, terminologie introdusă în documentele Facebook IPO. O țară SICK înseamnă: Siria, Iran, China și Coreea de Nord. Cele patru ţări n-au acces la Facebook. Deci China e o ţară SICK BRIC.
Dar China are de asemenea un firewall mare. E cea mai mare graniță digitală din întreaga lume. Nu e doar pentru a apăra regimul chinez de străinătate, de valorile universale, dar și pentru a preveni cetăţenii Chinei să acceseze Internetul liber mondial, şi chiar să se separe ei înşişi în blocuri segregate.
Deci, practic, "Internetul" are două Interneturi. Unul e Internet, celălalt e Chinanet. Dacă crezi că Chinanet e ceva ca o fundătură, un pustiu, greșești. Folosim o metaforă simplă, jocul de-a șoarecele și pisica, pentru a descrie lupta continuă din ultimii 15 ani dintre cenzura guvernului chinez, pisica, şi utilizatorii Internetului chinez. Asta înseamnă noi, șoarecele. Uneori acest gen de metaforă e prea simplă.
Aşa că azi vreau s-o avansez la versiunea 2.0. În China, avem 500 de milioane de utilizatori d