Pregătirile autorităţilor române pentru următoarea perioadă de programare au întârziat cu opt luni faţă de calendarul iniţial. Cine sunt vinovaţii şi care sunt consecinţele pentru următorii şapte ani?

Într-o conferință organizată la Guvern în ianuarie 2012, un expert din cadrul Ministerului Afacerilor Europene prezenta, în premieră, calendarul acțiunilor pe care autoritățile urmau să le bifeze în vederea pregătirii pentru exercițiul financiar 2014-2020.

Spilcuim din documentul prezentat la acea vreme: în perioada mai-iulie trebuiau puse la punct analizele socioeconomice ale țării, apoi, până în septembrie urmau să fie definite „nevoile de dezvoltare și prioritățile strategice de dezvoltare“, pentru ca în septembrie 2012 să fie deja stabilită lista de programe operaționale pentru următorul interval.

Prin toamnă, pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene (MFE) apărea un nou calendar, în care activitățile fuseseră decalate cu câte trei luni. Automat, discuțiile privind întârzierile nejustificate ale autorităților de la București s-au întețit, iar tot mai mulți specialiști s-au arătat îngrijorați de stadiul nefericit al programării.

Ulterior, lucrurile s-au calmat, funcționarii din minister și-au continuat treaba de „laborator“, cum le place atât de mult să-și alinte activitatea. Acum suntem aproape de finalul lui mai, toate documentele anterioare de programare au dispărut și au fost înlocuite de o nouă „foaie de parcurs“. Din comunicatele publicate pe site-ul MFE, aflăm că, „începând cu luna martie 2013, partea română a avansat în elaborarea analizelor socioeconomice“ - analize care, să ne amintim, trebuiau finalizate în vara anului trecut. Cu jumătate de an înainte de demararea noului exercițiu financiar, nu avem încă un document final cu nevoile de finanțare ale țării.

Domnul Goe, pe ruta București-Bruxelles

Opinia Comisiei Eur