Poate părea ciudat pentru un om care este capabil să stea ore întregi în fața computerului hrănindu-se cu chipsuri și sucuri acidulate, dar îmi plac jocurile în care mișcarea personajelor este cu adevărat dinamică. Asta m-a și atras la „Hawken”, un shooter multiplayer „free-to-play” care a fost lansat de curând. Diferența față de alte producții cu sărituri spectaculoase, alergări în viteză și alte figuri atletice beton e dată de faptul că în Hawken nu controlezi ființe vii, ci roboți enormi, echipați cu mitraliere, lansatoare de rachete și alte pușcoace imense care ar putea la fel de bine să stea pe un tanc.
În ciuda dimensiunilor mari ale drăciilor mecanice, impresia e că ai de-a face cu un fel de Sandra Izbașa de metal, nu cu tiruri umanoide. Cu ajutorul unor motoare ştiințifico-fantastice, roboții din „Hawken” se angajează într-un balet de fier forjat, fiind capabili să facă scene demne de teatrul Balșoi ca să iasă din calea rachetelor pe care le îndreaptă inamicii, necontenit, spre tine. Și totul doar apăsând tasta „SHIFT”, pentru ca și cei mai inapetenți când vine vorba de tehnologie să se descurce.
Grafica arată excelent – explozii ca-ntr-un blockbuster hollywoodian, nori de praf ca-n București într-o zi cu vânt sau animații migăloase ale mișcărilor dubios de grațioase ale roboților. În ciuda felului în care arată, „Hawken” se mișcă bine și pe un laptop, fiind perfect pentru zilele încete la muncă.
Partea nasoală, când vine vorba de „Hawken”, ține de faptul că zici că e un joc de Facebook. A fost lansat sub titlul de „open beta test” – asta înseamnă că toată lumea poate să se joace și să dea bani, dar fără atât de mult conținut încât să te țină legat de computer mai mult de câteva zile. Tot ca un joc de Facebook, tot ce poți să-ți cumperi cu bani reali poți să cumperi și cu monede virtuale câștigate prin joc efectiv, dar, ca să-ți iei moca u
