Este de notorietate faptul că, pe parcursul ultimilor ani de mandat, fosta conducere a Primăriei Timişoara a investit sume mari de bani în studii de fezabilitate şi prefezabilitate din care o parte nu au mai fost utilizate ulterior. Alocarea de bani pentru documentaţii aferente unor proiecte greu de materializat a continuat însă să rămână o constantă pe bugetul Primăriei şi anul trecut, spun unii consilieri locali. Şi probabil acesta e motivul pentru care Curtea de Conturi a solicitat zilele trecute Primăriei o evidenţă clară a acestor „SF”-uri şi a modului în care s-a materializat.

Studii cu umări incerte

La ultima şedinţă de plen, con­du­cerea Primăriei a enumerat doar o mi­că parte din concluziile Curţii de Con­turi în urma controlului modului de uti­lizare a alocaţiilor bugetare pentru in­vestiţii la Primăria Timişoara. Multele nereguli evidenţiate şi de această dată în urma controlului l-au făcut pe prima­rul Nicolae Robu să spună că „mate­ria­lul e amplu, Curţii de Conturi îi place la Primăria Timişoara, are ce să gă­sească pe aici, aşa cum pescarii se duc unde ştiu că e peşte. Sunt multe nere­guli care s-au realizat de-a lungul tim­pului, din păcate am avut de tras po­noase eu, ca primar, şi dumnevoastră, ca făcând parte din echipă”.

Însă, printre neregulile constatate şi măsurile cerute de Curtea de Con­turi de această dată s-a remarcat un punct nevralgic al Primăriei Timişoa­ra. Este vorba despre acele studii de feza­bilitate care au reprezentat de-a lungul anilor o cheltuială inutilă, în sensul că investiţiile pentru care au fost realizate nu s-au mai făcut, şi aceste documen­taţii au expirat, nemaiputând fi folosite. În acest sens, Curtea de Conturi a soli­citat în acest ultim raport de control „inventarierea studiilor de prefeza­bi­litate, de fezabilitate, proiectelor şi al­tor studii aferente obiectivelor de in­vestiţii n