Vor avea loc 8 dezbateri publice teritoriale. Prima este vineri, 24 mai, la Iaşi, iar a doua, vineri, 31 mai, la Timişoara.

Cu prilejul festivităţii de deschidere a Zilelor Academice Timişene, în Aula Magna a Academiei Române Timişoara, bdul. Mihai Viteazu nr. 24, prof. academician Ion Păun Otiman a vorbit despre importanţa şi istoria regionalizării administrative a României.

În cele opt regiuni existente vor avea loc opt dezbateri teritoriale publice, la care vor participa autorităţile locale şi societatea civilă. Prima întâlnire are loc vineri, 24 mai, la Iaşi, iar a doua va fi la Timişoara, vineri, 31 mai. “Sperăm să se găsească cea mai bună soluţie. Parlamentului, care va decide în final, trebuie să i se ofere câteva variante din care să aleagă una, cea mai potrivită. Procesul de regionalizare nu este nou pentru România, el a mai fost parcurs de-a lungul istoriei”, a spus Otiman. Există un grup academic şi universitar, din 19 experţi, care să pregătească variante ale regionalizării. Acestea vor fi discutate în structurile teritoriale ale ţării. În etapa politică, se va elabora legea privind regionalizarea şi descentralizarea.

Prima regionalizare a avut loc după intrarea în vigoare a Constituţiei din 1923, pe marile provincii istorice, a doua, în timpul Regelui Carol al II-lea. El a făcut o nouă decupare şi împărţire teritorială, de care specialiştii au spus că nu a fost cea mai adecvată. După 1948, ţara a fost reîmpărţită în 16 regiuni administrative, apoi, în 1968, pe judeţe, care există şi în acest moment. Cele mai puternice ţări din Uniunea Europeană (Franţa, Germania, Italia, sau Spania) funcţionează cu mare succes tot pe sistemul regionalizării administrative. Polonia, care a intrat în uniune mult mai târziu, este cel mai bun exemplu. Datorită eficienţei regionalizării şi descentralizării, Polonia a reuşit să absoarbă toate fondurile euro