Cartierele bucureştene au poveşti inedite pe care doar istoricii le mai cunosc. Balta Albă era o gropă de var, unde se topeau cadravele ciumaţilor, Ferentariul a dobândit cel mai rafinat nume, iar cartierul Rahova era refugiul oamenilor cu handicap.

Fiecare cartier bucureştean în parte se bucură de propriul trecut şi de o denumire mai mult sau mai puţin interesantă, însă există anumite cartiere în Bucureşti ale căror legende sunt de-a dreptul uimitoare. Adevarul.ro vă prezintă istoriile cartierelor bucureştene.

Balta Albă - albă de la var

Un astfel de cartier este Balta Albă. Documentele arată că aici se afla o groapă cu var, care se transforma într-o baltă atunci când ploua.

În urmă cu două secole, în vremea lui Caragea, Balta Albă era doar o privelişte înfiorătoare, pe care oamenii o evitau.

În anii 1813-1814, perioadă ce a concis cu venirea pe tronul ţării a domnitorului fanariot Ioan Gheorghe Caragea, Bucureştiul a fost cuprins de o epidemie de ciumă bubonică, ce a rămas în istorie cu denumirea de „Ciuma lui Caragea“.

În vremea aceea, Balta Albă era cartierul unde erau duse şi topite cadavrele ciumaţilor.

Ghencea, denumire în cinstea turcilor

Turcii joacă un rol important în istoria României, dar şi-au pus amprenta şi pe Bucureşti. Cartierul echipei de fotbal Steaua, Ghencea este un nume provenit din limba turcă.

Astăzi, Ghencea este un cartier mărginaş, care dispune de o infrastructură sărăcăcioasă, însă, pe vremea fanarioţilor, Ghenci-aga, şeful arnăuţilor din garda domnească locuia în această zonă. Locul era marcat şi de Biserica Ghencei.

Rahova, teritoriul bucureştenilor cu handicap

În urmă cu sute de ani, străzile se numeau căi sau poduri, iar numele acestora era pus în funcţie de cel mai avut boier din zonă sau după trăsătu