Este firesc, până la un punct, ca orice instituţie de mărimea Primăriei Timişoara să fie implicată sau să iniţieze diverse procese. Totuşi, existenţa a 9.051 de procese pe rol, în care e implicată Municipalitatea timişoreană, li se pare de natură să ridice semne de întrebare unor consilieri locali. Aceştia au solicitat o evidenţă clară a proceselor pierdute şi câştigate de Primărie, fără, însă, să primească un răspuns clar.
La judecată, în peste 9000 de procese
Teoretic, în orice proces în care este angrenată o instituţie publică se consumă bani ai contribuabililor, fără a se mai ţine cont de timpul şi demersurile funcţionarilor publici implicaţi în gestionarea proceselor. Din acest punct de vedere, scăderea numărului proceselor ar trebui să fie o prioritate pentru orice instituţie. Municipalitatea timişoreană rămâne şi în actualul mandat una dintre instituţiile locale cu cel mai mare număr de procese – 9.051, la ultima contabilizare. Dintre acestea, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt 156, două cauze sunt la Curtea Constituţională, mai mult de 1.200, la nivel de Curte de Apel, peste 3.100, la Tribunal şi aproape 2.800, la Judecătorii. Doar anul trecut au fost constituite 928 de dosare noi, aproape cât au fost înregistrate şi în 2011, ceea ce înseamnă că, din acest punct de vedere, noua conducere a Primăriei nu a reuşit să schimbe mare lucru. Faptul că majoritatea acestor procese sunt la nivel de Curte de Apel nu este îmbucurător. Aceasta înseamnă că toate aceste procese au în spate un istoric destul de lung.
În ultimii ani, de obicei, inclusiv în Consiliul Local, atunci când se aducea în discuţie numărul mare de procese în care e angrenată Primăria, se venea cu precizarea că cifra ar fi umflată artificial de numărul foarte mare al contestaţiilor de amenzi date de Poliţia Locală. Lucrurile nu stau chiar aşa, pentru c
