„Shakespeare e vinovat pentru titlu!” a spus ieri, la Universitatea „Ştefan cel Mare”, Gheorghe C. Moldoveanu despre „A fi naţional sau a nu fi” (Editura PIM, Iaşi, 2013), cea de-a unsprezecea sa carte.

Pentru ca una dintre concluziile discursului său (în faţa unui public format din studenţi şi cadre didactice, între care s-a aflat şi fiica sa, medic pediatru) să fie că „a nu fi naţional înseamnă a nu exista!”, printre altele sprijinită pe faptul că istoria reţine o mulţime de situaţii în care civilizaţii şi culturi au dispărut (hitiţii, dalmaţii...); dar chiar acum megleno-românii (vlaşii, cum îşi spun ei), aromânii sud-dunăreni, dar şi tătarii din Bugeacul basarabean se împuţinează... Universitarul a oferit şi câteva exemple în care mişcărilor naţionale (inclusiv cea din Bucovina) li s-au opus, din partea puterilor conjuncturale, represalii, îndemnând la meditaţie (ce-ar fi de preferat, evitarea acestora şi „absorbţia” fără incidente sau o atitudine naţională, cu asumarea riscurilor?). În acest context, privind în istoria românilor, el a opinat că „cei mai îngăduitori au fost turcii, care se mulţumeau cu averile materiale”; altfel zis (şi invocând spusele unui personaj rebrenian), ei nu le-au cerut românilor să spună... „Tatăl nostru” în turcă. Printre altele, pentru azi şi pentru viitor, profesorul Moldoveanu a enunţat necesitatea modelelor (mai ales întrucât acum ele sunt cele mai contestate), necesitatea încrederii („Dacă nu credem în ţara noastră, nu credem în nicio valoare!”) şi a simţirii („Să ne simţim mereu acasă!”).

Revenirea lui Gheorghe Moldoveanu printre profesorii şi studenţii Facultăţii de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării din cadrul USV a constituit un eveniment pentru aceştia, astfel că manifestarea a fost deschisă de prodecanul Mircea A. Diaconu care, printre altele, a spus că prof. univ. dr. Gheorghe Moldoveanu (din 1991 la univer