Cunoscut pentru ca in a doua jumatate a secolului al XIX-lea a pus temeliile invatamantului romanesc in Balcani si pentru locul sau de frunte in lupta de emancipare nationala a romanilor de la miazazi, simpla pomenire a lui Apostol Margarit poate trezi chiar si acum sentimente contradictorii.

Inca de pe timpul sau, grecii il considerau un "renegat", "un instrument platit al propagandei romanesti". Chiar si printre ai sai, caracterul sau dominator supara si neintelegerile avute cu alti consangeni notabili i-au creat probleme.

In tara, conservatorii nu au pierdut sansa pentru a-l lovi pe Margarit, "odrasla rebela" a liberalilor, reprosandu-i viciile de conducere, compromitand sistemul de scoli intemeiat de el in Balcani, precum si hotararile sale in privinta scaparii compatriotilor de sub controlul grecilor.

Inainte de a deveni exponentul redesteptarii nationale a aromanilor in Balcani, Margarit lasa sa se intrevada ca viata sa va cunoaste destule tulburari. Din 1854 el ocupa postul de invatator in Clisura, localitate cu un numar insemnat de aromani.

El a observat cat de greu le era elevilor sa inteleaga gramatica limbii grecesti. Motiv pentru care, Margarit incepe sa le predea elevilor sai in limba lor materna, un lucru de neimaginat la acea vreme, unde mai toate aspectele vietii erau supuse amestecului grec.

Persecutiile patriarhului de la Constantinopol

Cativa ani mai tarziu, in 1864, cand metodele sale neconventionale au fost aduse in atentia patriarhului Constantinopolului, au inceput si persecutiile impotriva invatatorului. La inceputul lunii februarie patriarhul le trimite clisurenilor o scrisoare in care le spunea:

"O mai lunga sedere a institutorului Apostol este vatamatoare comunei voastre si ca va sa aiba consecinte neplacute, trebuie pentru motivuri inalte si indispensabile,