Ce păţeşte o societate comercială îndatorată, care nu plăteşte, păţeşte şi o primărie, de la data publicării în Monito­rul Oficial a Ordonanţei de Guvern adoptată în şedinţa de marţi a Executivului. Tehnic, paşii de urmat sunt identici procedurii de insolvenţă aplicabile firmelor. În cazul primăriilor sau a consiliilor judeţene, în momentul în care autoritatea locală are obligaţii de plată restante mai mult de 90 de zile, care depăşesc 15% din buget, aceasta trebuie să declare stare de criză financiară. Este un preambul al stării de insolvenţă. După 5 zile, prin Ordin al prefectului se constituie un comitet pentru situaţii de criză financiară care, în termen de 30 de zile, pregăteşte un plan de redresare financiară, cu avizul Curţii de Conturi din raza teritorială.

Dacă se ajunge în insolvenţă. Primarii sunt obligaţi să declare la tribunal insolvenţa dacă autoritatea locală are datorii neplătite mai vechi de 120 de zile şi care depăşesc 50% din buget, sau dacă nu a achitat salariile de mai mult de 120 de zile. În caz contrar, primarii riscă puşcăria. După ce judecătorul sindic constată starea de insolvenţă, este numit un administrator judiciar. În 30 de zile administratorul judiciar studiază docu­men­tele, face un raport. Cei găsiţi responsabili, dacă încearcă să se ascundă, să sustragă, sau să distrugă documente, sunt pasibili de pedeapsă cu închisoarea. Tot în termen de 30 de zile administratorul judiciar propune şi întocmeşte un plan de redresare. Administratorul judiciar are dreptul să propună Consiliului local stabilirea de taxe noi până la încetarea situaţiei de insolvenţă, ceea ce înseamnă bani mai mulţi scoşi din buzunarul contribuabilului pentru a acoperi managemen­tul defectuos al primarului. Perioada de insolvenţă nu poate dura mai mult de 3 ani, termen în care prin­tre bunurile care pot fi lichidate se numără terenuri şi diverse clădiri. Dacă în