Primul ministru a vrut să fie curat la prima sa întâlnire “legală” cu liderii europeni aşa că a obţinut de la Parchetul General toate dovezile în acest sens, iar dosarul de plagiat, care a zăcut şase luni în sertar, a fost soluţionat brusc de favoritul lui Victor Ponta, instalt procuror şef săptămâna trecută.

Efectele coabitării asupra Justiţiei ar putea conta mai mult decât liniştea negociată de Victor Ponta şi Traian Băsescu, dacă magistraţii de top au datorii politice, dacă încep să convertească aceste datorii în NUP-uri (Neînceperea Urmăririi Penale) şi dacă abandonează traseul dur din ultimii ani. Testul privind independenţa judecătorilor şi procurorilor sub regimul Băsescu-Ponta nu s-a dat încă, dar rezolvarea rapidă a acuzaţiei că primul ministru şi-a plagiat lucrarea de doctorat, iar apoi a şi publicat-o încasând drepturi de autor, sugerează că România este pe cale să se întoarcă de unde a plecat în 2004: înapoi la justiţia dirijată din perioada Adrian Năstase, cu grijile sale transpartinice.

Rezistenţa procurorilor şi judecătorilor la încercările de restauraţie şi în viitor la inevitabilele presiuni politice va arăta dacă reformele începute de Monica Macovei în 2005 şi continuate sub ghilotina UE sunt viabile. Curajul şi onoarea unora dintre magistraţi ar putea fi compromise de laşitatea şi oportunismul celorlalţi. Gesturile lor în oglindă au început deja să apară: completul care i-a condamnat la închisoare pe Gigi Becali, fostul ministru al Apărării Victor Babiuc şi fostul şef al Statului Major General, Dumitru Cioflină versus completul care a cerut rejudecarea transferurilor şi care le-a dat o gură de oxigen impresarilor şi şefilor de cluburi care au ascuns sume mari bani pentru care nu au plătit impozite.

În schimb mulţi procurori se vor ascunde sub faldurile şefilor de la DNA şi de la Parchetul General, care vor putea încetini sau gră