Cele mai vechi cartiere ale Braşovului sunt Şcheiul şi Poiana Braşov. Urmează apoi cele construite pe vremea comunismului. Steagu Roşu (acum Astra) şi Tractorul şi-au primit numele după uzinele din zonă. Cel mai nou mare cartier este Răcădăul (acum Calea Cetăţii) care este şi cel mai căutat de cumpărătorii de locuinţe.

Numele de Schei (şcheau) era folosit pentru a denumi cartiere de credincioşi de rit slavon. De-a lungul timpului localitatea a fost menţionată sub diferite nume: „Şchei” (1595), Scheu Braşovului, oraşul Schei lângă Cetatea Braşovolui (1700, Şchei de lângă Braşov (1701), Şchiiaii Braşovului (1708), Bolgaria Braşovului (1723), Şchei lângă cetate Braşovului unde-i zic Bolgara, Şchiai (1724), obştea din Bolgarseghi (1773), sărăcimea obştii Bolgarsegului (1774), Bolgarsec, Biserica Bolgarseghiului (1813), Bolgarsechi (1816), Bolgarsăchiu (1817). În final denumierea de Şchei a rămas în istorie.

Mulţi istorici spun că numele de Şchei a fost dat după salahorii bulgari veniţi să lucreze la construcţia Bisericii Negre. Istoricul Sextil Puşcariu, dar şi alţi istorici contemporani contrazic această ipoteză şi spun că numele de Şchei a fost dat de comunitatea românească care locuia aici înainte de 1.400.

Şcheiul este astăzi cartierul istoric al Braşovului, un veritabil obiectiv turistic, locul în care a luat fiinţă legenda Junilor, o tradiţie care astăzi este unică în lume. Tot de Şchei se leagă şi înfiinţarea primei şcoli româneşti în curtea Bisericii Sfântul Nicolae în 1495. Tot în Şchei se mai află Biseirca Sfânta Treime, dar şi Piaţa Unirii, două veritabile obiective turistice.

Poiana Braşov, de la cartier la staţiune de lux

Poiana a fost din vechi timpuri destinaţia drumeţiilor şi a practicării sporturilor de iarnă. Localitatea este atestată documentar din 1427. Sciorii au urcat prima dată în Postăvarul în 1895, iar în 1906 în Poi