Scuze, şefu’, dar trebuie s-o scriu pe asta şi sper s-o bagi în ziar. Adică, dacă avem voie! Am ajuns la concluzia că funcţia de conducere, dacă nu tâmpeşte, atunci ştirbeşte grav uzul raţiunii. Zilele trecute, am asistat la două scene care mi-au produs un soi de greaţă, să-i spunem. Nu de alta, dar cuvântul acesta se potriveşte, fiindcă e vorba despre mâncare. Vineri, în restaurantul unui hotel, la finalul uneiconferinţe cu invitaţi din vreo şase ţări, s-a dat potol sub formă de bufet suedez. Domnul Mircea Cosma, gazda evenimentului, obosit de atâţia oaspeţi, era servit la masă de către consiliera sa personală, plătită din bani publici, pe care nu o bănuiesc de mare inteligenţă, dar care nu cred totuşi că s-a angajat ca să-i pună lu’ şefu’ în farfurie. Sau poate că tocmai de-asta a fost angajată?

Mă rog! Sâmbătă, la inaugurarea muzeului vinului de la Valea Călugărească, Lia Maria Voicu, directoarea Muzeului de Istorie Prahova, şi-a aşezat posteriorul destul de lat pe un scaun şi, fiind sub demnitatea ei să meargă la masa unde era aşezat bufetul suedez, le-a cerut subalternilor să-i aducă la bot mâncarea. Ba, când i s-a terminat mămăliguţa, a mai cerut puţină, să nu-i cadă greu sarmalele la stomac. Zi, tu, şefu’, cum să calific gestul ăsta? Iniţial, am vrut să-i spun de porc, dar aş jigni animalul, care chiar nu-şi poate pune singur mâncarea în troacă.

Scuze, şefu’, dar trebuie s-o scriu pe asta şi sper s-o bagi în ziar. Adică, dacă avem voie! Am ajuns la concluzia că funcţia de conducere, dacă nu tâmpeşte, atunci ştirbeşte grav uzul raţiunii. Zilele trecute, am asistat la două scene care mi-au produs un soi de greaţă, să-i spunem. Nu de alta, dar cuvântul acesta se potriveşte, fiindcă e vorba despre mâncare. Vineri, în restaurantul unui hotel, la finalul uneiconferinţe cu invitaţi din vreo şase ţări, s-a dat potol sub formă de bufet suedez. Domn