Episoade din viaţa unor importanţi români, precum domnitorul Cuza sau politicianul buzoian Alexandru Marghiloman, pot fi oricând considerate capitole din istoria modernă a Buzăului. Domnitorul Cuza a trecut prin Buzău imediat după Unire şi a lăsat în urmă o stradă care-i poartă şi astăzi numele. Iar Marghiloman a avut meritul de a pune Buzăul pe itinerariile cele mai îndrăgite ale unor personalităţi, precum Regina Maria sau Nicolae Iorga.

Deceniul 1850 - 1860 a fost unul de referinţă în istoria oraşului Buzău. Primul plan al localităţii a fost întocmit de profesorul Pavlide, a avut loc primul spectacol de teatru, a fost construită prima baie cu duş şi abur, pe Fundătura Deltei, de Paul Tinichigiul şi a fost introdusă prima căruţă cu boi pentru transportul gunoiului.

S-a introdus iluminatul public al străzilor, cu lămpi cu petrol, s-au numerotat casele şi s-au pavat străzile cu piatră de râu. A luat fiinţă prima farmacie, a lui Ioseph Thois, sub numele ”La Sfânta Cruce”.

În 1859, târgul Buzăului avea să îl găzduiască pe Prinţul Unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza

Între 24 şi 25 ianuarie 1859, buzoienii au ieşit în stradă, în grădini şi pieţele publice, bucuroşi la auzul veştii alegerii lui Alexandru Ioan Cuza la domnia Ţării Româneşti, act care genera unirea Principatelor. Cel mai reuşit banchet a fost dat în ziua de 29 ianuarie de căpitanul Nicolae Sabovici, la Cazarma Militară, unde s-a jucat Hora Unirii.

La 6 februarie 1859, buzoienii i-au făcut lui Alexandru Ioan Cuza o primire triumfală. La Poşta Câlnău, înaltul oaspete a fost aşteptat de către administratorul districtului împreună cu un grup masiv de săteni şi sătence”. În apropierea oraşului Buzău, potrivit ziarului ”Steaua Dunării” din 17 februarie 1859, ”i s-a prezentat comanda dorobanţilor, cu cocardul tricolor ce a făcut mare impre