Unul dintre cele mai importante monumente din România renaşte, după decenii de abandon.

Doi indivizi mătură cu sârg dalele drumului pavat care uneşte cetatea dacică Sarmizegetusa de zona sacră. Mai sus de ei, alţi doi bărbaţi cosesc iarba. E sâmbătă, la mijlocul lui mai, şi unul dintre cele mai importante monumente din România se pregăteşte să îşi primească primii vizitatori cu „acte în regulă" - adică aceia care plătesc o taxă ca să viziteze. „De săptămâna viitoare tăiem bilete, acum curăţăm şi aranjăm, să fie frumos", spune şeful echipei de întreţinere.

În alte locuri, astfel de activităţi şi declaraţii sunt ceva cât se poate de firesc, la Sarmizegetusa Regia, însă, ele sunt o premieră. Poate părea paradoxal, dar cetatea şi zona sacră de la Sarmizegetusa, perimetru inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, nu se aflau până acum în circuitul turistic propriu-zis, deşi sunt vizitate anual de mii de persoane.

Situaţia s-a schimbat în acest an, când situl istoric a trecut în administraţia Consiliul Judeţean Hunedoara. Şef peste administraţia sitului a fost numit Vladimir Brilinsky, un localnic cunoscut pentru pasiunea sa de o viaţă pentru cetăţile dacice.

Schimbarea în bine este deja vizibilă pentru cineva care vizitează în mod regulat zona: copacii doborâţi de furtuni din incinta cetăţii au fost tăiaţi, zidurile fortificaţiei au fost curăţate. La fel şi drumul pavat. Dar, cea mai spectaculoasă schimbare nu e palpabilă, ci e de atitudine: în sfârşit există cineva care atenţionează vizitatorii atraşi de presupusele energii neobişnuite ale locului să nu se mai caţere pe sanctuare. „Mai înainte era un domn care a venit cu un clopot şi a aprins o flacără pe Soarele de Andezit. Acum, cei de acolo au vrut să intre in Marele Sanctuar Circular", oftează un paznic, după care strigă spre vizitatori să nu mai calce pe pietre.

Priveliştea e cel puţin int