Polonezii sunt una dintre cele mai active minorităţi etnice de la noi. În pragul sărbătorii „Primăvara Poloneză în Moldova“, marcată sâmbătă, „Adevărul“ vă povesteşte istoria şi tradiţiile acestei comunităţi în Basarabia.
La 170 de kilometri de Chişinău, în apropierea orăşelului Glodeni, locuieşte una dintre cele mai compacte comunităţi de polonezi din Basarabia. Satul se numeşte Stârcea, dar localnicii îi zic Mica Varşovie, deoarece mai mult de o treime din populaţia de 320 de oameni sunt polonezi.
De cum ajungi în Stârcea observi cuiburi de cocostârci aproape în fiecare ogradă, despre care se spune că ar aduce noroc. Drumurile sunt pline de gropi, ca peste tot în ţară, iar oameni vezi rar, majoritatea bătrâni şi copii.
Satul a fost format de un grup de nobili polonezi din regiunea istorică Mazovia, care au fugit în 1898 din ţara lor după o răscoală sângeroasă. Soldaţii ruşi i-au urmărit şi s-au răzbunat omorându-i sau spânzurându-i.
Cum au ajuns în Basarabia
„Când i-au ucis soţul, bunica mea şi-a dat seama că trebuie să fugă. Mai multe familii şi-au luat tot
ce-au putut şi s-au mutat în Ucraina. Acolo însă n-au putut trăi mult, fiindcă nu-şi puteau procura case şi pământ. Unica lor şansă era Basarabia, unde puteau să cumpere mai uşor pământ. În plus, fiecărui bărbat sau băiat din familie i se dădea câte şapte desetine“, povesteşte file din istoria satului fondatoarea casei poloneze şi a muzeului polonez din Stârcea, Lilia Gurschi.
Pani Lilia este cea mai activă poloneză de la Stârcea. În 2003, cu ajutorul Ambasadei Poloniei, a fondat un muzeu şi un centru de cultură. „Folosindu-se de această posibilitate, grupul imigrant a cumpărat 502 de desetine de la aristocrata Elizabeta Cucureanu. Astfel, a apărut satul Elizabetovca. Ulterior, pentru că în judeţul Bălţi mai era o localitate cu acelaşi nume, au optat pentru denumirea de
