Dragoş Mihalcea este unul dintre românii valoroşi care reprezintă cu succes ţara noastră în străinătate.

La îndemnul părinţilor săi, Dragoş a studiat baletul la Liceul de Coregrafie „Floria Capsali”, iar la 14 ani a primit o bursă completă de la Academia de Balet Kirov din Washington DC. După ce a absolvit cu onoruri, a fost invitat să danseze alături de Compania de Balet Universal în Coreea de Sud, unde a fost promovat rapid pe poziţia de dansator principal. A urmat apoi experienţa americană, prin colaborarea cu Southern Ballet Theatre din Florida, dar a simţit că Europa este ceea ce îşi doreşte şi a ales Baletul Regal Suedez, unde îl putem găsi şi astăzi ca prim-balerin.

Cum aţi descoperit pasiunea pentru dans?

Aş vrea să pot să am o poveste extraordinară, dar adevărul este că am fost înscris de către părinţii la şcoala de balet. Presupun că pasiunea mea pentru dans s-a dezvoltat în timp.

Care este cea mai frumoasă amintire din carieră?

Câştigarea Marelui Premiu la „Premio Roma”, Italia. Nu din cauza premiului, ci din cauza contextului. Tocmai îmi dădusem demisia din poziţia de dansator principal al Universal Ballet din Coreea de Sud. Mă simţeam complet pierdut, singur, dezorientat, nu aveam nicio slujbă după concurs. M-am sculat cu perspectiva unei zile rele în faţă şi m-am culcat la sfârşitul unei zile bune.

Când v-aţi simţit cel mai mândru de dvs, de-a lungul timpului?

Când dau interviuri. Sunt singurele momente când îmi analizez cariera.

Care sunt cele mai valoroase lucruri pentru dvs., ca individ?

Timp personal, timp petrecut de unul singur. Dacă nu am parte de o doză zilnică, indiferent cât de puţin, mă sufoc.

Pe cine admiraţi, în mod special, dintre toate emblemele istorice ale culturii române?

Oamenii pe care îi admir cel mai mult sunt artişti necunoscuţi, cei care sacrifică foarte mult pentru a cr