Unul dintre cei mai cunoscuți luptători anticomuniști români, Ion Gavrilă Ogoranu, a primit vineri un moment special de respect și apreciere pentru cele câteva decenii din viața sa pe care le-a dedicat în totalitate rezistenței împotriva regimului comunist, perioadă în care a stat timp de 21 de ani ascuns în satul Galtiu din județul Alba. Câteva zeci de admiratori și persoane care l-au cunoscut pe „Moșul” Ogoranu s-au adunat la Sala Unirii pentru a rememora întâmplările prin care a trecut acesta și a le împărtăși celor tineri o mică „lecție despre demnitate și despre ce înseamnă a-ți da viața pentru o idee”.
La simpozion au participat președintele Fundației „Ion Gavrilă Ogoranu”, Coriolan Baciu, istoricii Liviu Pleșa și Iuliu Crăcană, părintele Marius Vișovan din Sighetu Marmației, ziaristul Ioan Hănțulescu, scriitorul Ioan Bâscă, directorul Muzeului Național al Unirii, Gabriel Rustoiu, istoricul Liviu Zgârciu și o clasă de elevi de la Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia, conduși de prof. Daniela Cetean.
Aceștia au rememorat câteva dintre înfiorătoarele episoade din viața lui Ion Gavrilă, conducătorul unui grup de rezistență anticomunist. A luptat „cu arma în mână” împotriva represiunii comuniste până în 1955. A fost condamnat la moarte de două ori. Apoi, a stat 21 de ani ascuns și ocrotit în gospodăria Anei din Galtiu, văduvă cu doi copii, care ulterior i-a devenit soție. Prins de Securitate în 1976, a fost eliberat în scurt timp ca urmare a intervenției diplomației internaționale și a prescrierii condamnărilor la moarte. După Revoluție, și-a dedicat energia redactării celor șapte volume de memorii, sub titlul „Brazii de frâng, dar nu se îndoiesc”. Ion Gavrilă și-a luat cognomenul Ogoranu din familie, care era cunoscută a „a Ogoranului” și l-a folosit ca scriitor.
Povestea vieții lui Ion Gavrilă și a Anei, cea care l-a ascu
