România a investit aproape 50 de milioane de euro pentru a realiza un sistem de prevenire al inundaţiilor şi de gestionare a pagubelor, însă aproape degeaba. Autorităţile se declară, în multe dintre cazuri, luate prin surprindere, deşi au la dispoziţie un mecanism pe baza căruia să acţioneze la timp şi să reducă din nivelul pagubelor provocate de ape. Este vorba de hărţile de hazard, un sistem interactiv în care trebuie să introducă datele primite de la Administraţia Naţională de Meteorologie, obţinând astfel o simulare a efectelor precipitaţiilor în zonă.

Pentru acest sistem s-au alocat 46,5 milioane, pentru realizarea a 11 hărţi de hazard. Până acum sunt gata doar opt, deşi trebuiau fi finalizate până la sfârşitul anului trecut. Cu resusursele existente, autorităţile dau totuşi din colţ în colţ. "Hărţile sunt folositoare. Dar atât de repede ne-au luat ploile...", a comentat un oficial din Gorj, după inundaţiile provocate de umflarea apelor Jiului.

Restanţe şi bâlbâieli

România a investit 46,5 de milioane de euro pentru realizarea a 11 hărţi de hazard la inundaţii, pe baza cărora autorităţile pot lua măsuri pentru ca efectele inundaţiilor să fie cât mai reduse.

Pe scurt, aceste hărţi speciale oferă informaţii punctuale despre inundaţii, cum ar fi extinderea zonei inundate, viteza apei sau adâncimea apei la viituri, precum şi informaţii corespunzătoare anumitor debite.

Deşi termenul impus de Comisia Europeană pentru prima etapă - denumită evaluarea preliminară a riscului la inundaţii - a fost sfârşitul anului 2012, din cele 11 hărţi, care sunt realizate de administraţiile bazinale (AB) , din cadrul Apelor Române, doar opt au fost gata la termen.

Trei administraţii bazinale - respectiv Someş-Tisa, Olt şi Argeş – Vedea - nu au finalizat încă hărţile.

Foto: Harta zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii//