Am fost la "Michael's Steaks", la Mall, pentru prima si ultima oara, mai ales ca e posibil sa dispara "de pe piata" inainte de urmatoarea mea iesire din casa.
Ce e in neregula cu aceasta carciuma:
Intotdeauna am evitat-o si, daca pentru altii primul "feeling" nu inseamna nimic, pentru mine inseamna aproape totul. L-am tot ocolit, din inertie, dar si pentru ca era singura carciuma din zona fast-food unde se fuma. Ceea ce nu e musai un lucru rau, dar cand esti singurul intr-un fel, e clar ca ori esti cel mai tare, ori esti cel mai prost. Azi am aflat ca a doua varianta e cat se poate de solid argumentata, lasand la o parte "feelingul" de care v-am zis, pe care, simt sa ma repet, il pretuiesc enorm. In fine...
Ma asez la masa cu toata foamea de pe lume asupra mea, cer meniul si am primul soc: primesc un fel de brosura, ca nu pot sa-l numesc meniu daca are 4 pagini, inclusiv copertele, dintre care 2 contin bauturi si desert. De aici a inceput lupta mea interioara, in timp ce-n interiorul stomacului meu se mai ducea o lupta de gherila. Orice om normal la cap s-ar fi transferat, instant, la Subway sau KFC, dar nu si eu. Eu am vrut sa-mi confirm feelingul si sa crap de foame si de nervi, ca si asa, imi mersese prost toata ziua.
Cu greu, reusesc sa gasesc o solutie decenta pentru stomacel si comand. Friptura+cartofi prajiti, varianta safe in astfel de situatii. Preturile, extrem de mari. Mai mari decat la Schnitzel Haus (unde totul e perfect), mai mari chiar si decat la London House (unde se parcheaza numai Celeesuri, Meleuri si avioane). Doar in Dubai cred ca mai vezi asa preturi. (glumesc, dar nu-s departe de adevar). Ma consolez, totusi, cu faptul ca friptura lui Mihai (Michael's Steak) are 300 de grame. Zic "da! asta e secretul. Si comand.
Si, in timp ce asteptam cu fata palida si stomac
