FERICE DE TINE
Ferice de tine, Omule simplu ! –
Chiar şi un meseriaş de mâna a doua
Îţi poate calcula cu precizie
Cantitatea de cărămizi ce urmează să intre
În casa pe care vrei s-o clădeşti.
Pe când mie, Poetul,
Nici cel mai mare meşter din lume
Nu o să-mi poată spune vreodată
De câţi colţi de elefant am nevoie
Ca să-mi ridic Turnul de Fildeş.
FRAGMENT DINTR-O SCRISOARE PIERDUTĂ
...şi află, bunul nostru prieten,
că altfel era pe vremea lui Manole.
Astăzi dacă ţi-ai îngropa iubita în zid
ai lua, ca popa, douăzeci de ani de puşcărie
pentru crimă cu premeditare.
Să ne mai mire faptul
că mănăstirile noastre sunt fără turle?
IUBITA POETULUI
Ea nu îi spune niciodată „te iubesc”,
Nu-l mângâie şi nu-l sărută niciodată –
Dragostea ei faţă de el reiese din faptul
Că, atunci când el se află la masa de scris,
Ea aruncă zăpadă pe peniţa stiloului
Care devine incandescentă.
BALADĂ
Vai, Doamne, ce urâtă mi se pare
Pasărea asta care-mi dă târcoale –
Nu ştie nici să cânte, nici să zboare,
E neagră-tuci şi,-n loc de aripi, are
Ceva ce seamănă mai mult a gheare.
Cum a putut (mă-ntreb, fără-ncetare)
Un Dumnezeu atât de bun şi mare
Să plămădeasc-astfel de arătare?
INIMA POETULUI
Inima poetului este exact ca un copil:
Dacă nu te ocupi să-i faci educaţie
O ia razna.
De pildă inima mea –
Ca să nu mai bată cu putere în faţa cui nu merită
Şi să nu facă infarct înainte de 80 de ani,
A trebuit să-mi trag de la gură
Şi, pe bani grei,
Să angajez o bonă
Care să se ocupe permane
