Cunoscut pentru ca in a doua jumatate a secolului al XIX-lea a pus temeliile invatamantului romanesc in Balcani si pentru locul sau de frunte in lupta de emancipare nationala a romanilor de la miazazi, simpla pomenire a lui Apostol Margarit poate trezi chiar si acum sentimente contradictorii.
Margarit: Un apostol al romanilor balcanici (I)
Contradictorii pentru ca solutiile gasite de el impotriva elenizarii aromanilor erau socotite mult prea radicale.
Intreaga viata a fost haituit de reprosuri cu privire la ele, unii considerandu-l chiar un tradator al intereselor nationale si punand in umbra multe din realizarile sale, chiar si atunci cand, in 1878, dupa nu putine eforturi, este obtinuta de la marele vizir permisiunea ca aromanii sa-si tina nu doar lectiile in scoli, dar si slujbele in biserici in limba lor materna, feriti in sfarsit de persecutii.
Margarit s-a implicat apoi si in procesul de preschimbare a Comitetului Macedo-Roman in Societatea de Cultura Macedo-Romana, statutele organizatiei fiind opera lui. Pe langa actiunile culturale de mare insemnatate, societatea a avut un rol important de jucat si in actiunile viitoare intreprinse de Margarit, situatia inca volatila din Balcani in urma razboiului ruso-turc dandu-i numeroase ocazii.
Hotararile Marilor Puteri la Congresul de la Berlin
Drept consecinta a Congresului de la Berlin, Grecia trebuia sa obtina o mare parte a Epirului si Tesaliei de la otomani, doar ca acestia s-au opus cedarilor teritoriale. Ca urmare, au avut loc negocieri intre greci si otomani pentru a rezolva chestiunea granitelor.
Pentru ca se risca ruperea in doua a comunitatilor locale de aromani, Margarit s-a interesat de la bun inceput de mersul lucrarilor. O separare a unui grup deja imputinat era o primejdie ce nu trebuia ignorata.
Margarit, cu aj
