În prima parte a anului România nu a reuşit să scoată de sub pericolul dezangajării de fonduri UE decât 400 mil. euro din cele 6,5 mld. euro aflate în această situaţie în 2013. Tot ce România nu transmite de acum înainte, până la finalul anului, Bruxellesului ca declaraţii de cheltuieli pe fonduri UE, până la suma de 6,1 mld. euro, pierde în cadrul procedurii de dezangajare automată a fondurilor.
Suma totală din fondurile structurale şi de coeziune aflată sub riscul dezangajării automate de fonduri UE a scăzut aşadar la 6,1 mld. euro la sfârşitul lui aprilie, faţă de 6,5 mld. euro la începutul anului, dar este extrem de puţin.
Dezangajarea automată înseamnă următorul lucru: fondurile alocate statelor membre în cadrul politicii de coeziune se împart în sume anuale care trebuie cheltuite în decurs de doi ani. Această regulă este cunoscută sub numele de regula „NĂ2“ - N fiind anul în care sunt alocate fondurile, la care se adaugă încă doi. Oricare parte din suma anuală care nu este solicitată de către statul membru în această perioadă se deduce automat din suma totală alocată şi se întoarce la bugetul total al UE – este pierdută definitiv de respectivul stat.
Este o situaţie grea pentru ţările care au dificultăţi în absorbţia fondurilor – iar România este pe ultimul loc între statele UE, cu o absorbţie (rambursări de la UE) de doar 13% (2,6 mld. euro) din totalul fondurilor de 19,6 mld. euro alocate între 2007 şi 2013. În 2013 plafonul total de dezangajare este de 11,5 mld. euro, iar România a „angajat“ până la 30 aprilie 2013 (declaraţii de cheltuire a banilor şi prefinanţări) doar 5,4 mld. euro, ceea ce înseamnă că din mai până în decembrie trebuie să „angajeze“ 6,1 mld. euro.
Cel mai dificil va fi pentru Programul Operaţional Sectorial Transporturi, care trebuie să cheltuiască în acest an 1,7 mld. euro. Programul este blocat (pr
