Deşi viaţa şi activitatea lui Dominique Venner nu au avut nici în clin, nici în mânecă cu fascismul, sinuciderea sa la Notre-Dame fiind un protest ce reflecta mai mult convingerile proprii, a doua zi după gestul tragic al istoricului şi politicianului de extremă dreapta, francez, o membră a grupării Femen, exact în acelaşi loc unde Venner şi-a zburat creierii, a simulat un act de sinucidere, cu un pistol din plastic, fiind pe jumătate dezbrăcată. Gestul membrei Femen era un protest, repetăm, la adresa fascismului, atitudine exagerată, în comparaţie cu cea a lui Venner care vroia Kyiv PostKyiv Postmai mult să avertizeze, crezând că există riscul ca populaţia pro-priu-zis franceză să fie treptat înlocuită şi prin scăderea ratei natalităţii de alte etnii vorbitoare şi de limbă franceză, provenite fie din fostele colonii, fie din Estul Europei. Mai clar, Venner, la bătrâneţe, era mai degrabă exponentul unui fel de paranoia naţionaliste din vechea şcoală politică franceză, fiind astfel mai mult înrudit, ca mod de gândire, cu o parte din generaţia Petain. Oricum, protestele organizate de Femen, fie ele individuale sau de grup, au început să alunece în exagerare şi deriziune, fără a mai vorbi de lipsa de respect, uneori faţă de personalitatea unor contemporani, cum este recentul caz al istoricului şi politicianului Venner. Gestul de miercuri al membrei Femen, după ce a ieşit din catedrala Notre-Dame, a provocat râsete, lumea uitân-du-se la ea ca la urs. Chiar şi nişte reprezentante ale etniei rome, care se aflau în faţa catedralei, desigur, nu din motive culturale, se uitau lung, văzându-se clar din atitudinea lor că dezaprobau exhibiţionismul reprezentantei Femen, care mai evea scris, pe bustul gol, sloganul “May fascist rest in Hell”, în traducere liberă, “Fie ca toţi fasciştii să putrezească în iad”. Gestul tinerei Femen este şi o profanare a sfinţeniei catedralei Notre-