Două „circuri ale foamei" aşa cum sunt cunoscute în Bucureşti „fabricile de mâncare" ale lui Ceauşescu urmau să fie construite şi la Cluj. Cu una s-a şi început, cealaltă a rămas în stadiul de proiect până când regimul a abandonat ideea.

„Fabricile de mâncare", între care două au şi funcţionat în Bucureşti timp de câţiva ani, aveau ca scop simplificarea vieţii românilor, în special a gospodinelor, care nu mai trebuiau să gătească, doar să ia mâncarea în sufertaşe şi să o încălzească acasă; la fel, muncitorii de pe platformele industriale ar fi mâncat în cantinele combinatelor mâncare preparată în aceste „food court-uri" comuniste.

Una dintre aceste „fabrici de mâncare" urma să fie ridicată în spatele Liceului de Informatică. Amplasamentul a fost studiat de arhitectul Emanoil Tudose, cel are a desenat mare parte dintre cartierele comuniste ale Clujului, Mărăşti şi Mănăştur. „Unul dintre ultimele mari proiecte la care s-a lucrat pe vremea lui Ceauşescu erau fabricile de mâncare. Au fost construite la roşu, nu terminate. Primele mall-uri din Bucureşti au fost construite în aceste fabrici de mâncare", spune Tudose. „Din punct de vedere al amplasării, şi la Cluj am făcut asta. Aici urma să primeşti mâncarea, în sufertaş, iar cei care nu munceau urmau să nu mănânce. A fost o perioadă de tranziţie: cei care mergeau la slujbă mâncau acolo, pentru mic-dejun şi cină primeau alimente. În spatele Liceului de Informatică am studiat un amplasament pentru o fabrică de mâncare".

Toate documentaţiile pentru marile proiecte de infrastructură din Cluj au trecut prin mâna vicepreşedintelui Consiliului Popular Judeţean de atunci şi preşedinte al Consiliului Tehnico-Ştiinţific din Cluj, Nicolae Beuran, acum consilier la Camera de Comerţ şi Industrie Cluj. Toate proiectele mari aveau nevoie de avizul său, între acestea spitalele - cel de Recuperare, cel de Boli I