Reprezentanţii nevăzătorilor din Craiova cer sistarea drepturilor financiare ale copiilor nevăzători pe care părinţii refuză să îi trimită la şcoală.
Unii dintre aceşti copii şi-au pierdut vederea pe când aveau câţiva ani, însă cei mai mulţi dintre ei s-au născut nevăzători. Este trist, dar şi mai trist este faptul că la viitorul lor nu se gândeşte nimeni. În toată Oltenia nu există nici o unitate de învăţământ specială, care să aibă personal calificat pentru a lucra cu aceşti copii şi să beneficieze de cărţi în alfabetul Braille. Mulţi dintre micuţii cu probleme grave de vedere sau nevăzători sunt din mediul rural, provin din familii modeste sau chiar sărace. Din nefericire, există nenumărate cazuri când familiile decid să nu îi ducă la o grădiniţă sau o şcoală aflate departe, preferând să îi ţină acasă, fără a le oferi o educaţie sau o şansă de a se descurca singuri în viaţă. Şcoli speciale pentru copiii nevăzători sunt doar la Bucureşti, Buzău, Arad, Cluj, Timişoara, Târgu Frumos sau Buzău.
„Vreau să trag un semnal de alarmă. Suntem chiar în negocieri cu guvernul, am propus schimbări legislative. Sunt părinţi în judeţul Dolj şi nu numai care nu îşi trimit copiii la şcoală. Este foarte grav acest lucru şi tocmai de aceea propunem sistarea indemnizaţiei (alocaţie dublă pentru copilul cu handicap) şi la împlinirea vârstei majoratului a indemnizaţiei de nevăzător. Am purtat discuţii chiar şi cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei, am solicitat înfiinţarea unor şcoli speciale şi în alte oraşe din ţară pentru ca accesul la educaţie să fie accesibil tuturor. Este inacceptabil faptul ca o persoană să condamne un copil la analfabetizare. Părinţii trebuie să ştie că aceste şcoli speciale, chiar dacă sunt departe de Craiova, sunt dotate la standarde europene, copiii au condiţii extraordinare. Primesc în plus rechizite, haine, ochelari, internat, toate gratui
