- Social - nr. 101 / 25 Mai, 2013 Campia Transilvaniei ramane inca o parte cunoscuta pe harta Romaniei, desi reprezinta o zona strategica de prim-ordin prin: stabilitatea geologica (fund de mare), subsolul bogat in gaze, petrol si sare (insuficient exploatate), soluri cernozomice in buna parte (printre cele mai fertile din lume), si o populatie stabila, predominant romaneasca ce descinde in buna parte din dacii liberi din Muntii Apuseni. Campia Transilvaniei nu este o zona plana specifica adevaratelor campii, iar denumirea vine din prezenta unor coline domoale, cu terenuri apte pentru agricultura, vai cu suprafete intinse de pasuni si fanete ce au permis cresterea animalelor rumegatoare, dar mai ales prin lipsa padurilor (ele acopera doar o suprafata de 8-10%). Campia Transilvaniei este o antropostepa formata de om prin arderea padurilor in favoarea pasunilor si a terenurilor agricole. Ea se intinde partial in trei judete: Mures, Cluj si Bistrita, are o suprafata de 6 milioane hectare (1,1% din suprafata Romaniei) si o populatie de 800.000 de locuitori (0,4% din populatia tarii), 227 de localitati rurale. Are forma unui poligon cu delimitare nordica: Somesul Mare, Beclean, Fizesul Gherlei, in vest de la Apahida, Aries, Campia Turzii, la sud raul Mures – Ludus, Iernut, Tg.-Mures, Reghin, la nord-est Batos, Sieu, Sieut, Sarateni. Bogatia solului este pregnanta pentru partea judetului Mures care cuprinde zona Sarmasului, Band, Grebenis, Saulia, Pogaceaua – cernoziomurile fertile, dar si padurile de pe dealurile Madarasului. In partea Bistritei s-a dezvoltat pomicultura si viticultura. Locurile campiei reprezinta oaze de verdeata si bogatie piscicola (la inceputul mileniului II in Campie ar fi existat in jur de 1.000 de lacuri), acum au ramas cele de la Taga, Taureni, Valea Larga, Valeni, Saulia, Iernut, Faragau, Glodeni. Indiferent care va fi noua regionalizare adm