Coane Mişu,
V-am citit cu nedisimulată nedumerire articolul despre Iaşi, despre progresele acestuia şi despre senzaţia dumneavoastră că Lyon-ul e fratele de cruce al oraşului în care îmi duc existnţa.
Nu ştiu cum se vede viaţa la ING România, dar percepeţi Iaşul într-o lumină pe care îmi e greu să o înţeleg.
Unde vedeţi dumneavoastră bulevarde largi, eu văd cratere şi constructori imbecilizaţi.
Unde vedeţi dumneavoastră viziune edilitară, eu văd şefi de Primărie prinşi la furat nuci cu căciula.
Unde vedeţi dumneavoastră dezvoltare, eu văd îndobitocire pe bază de tichete sociale.
Unde vedeţi dumneavoastră renaşterea edificiilor vechi ale Iaşului, eu văd un munte de nesimţire şi incapacitatea de muta o piatră lângă alta, obicei vechi de 20 de ani.
Coane Mişu,
Sunt defect. Nu aţi reuşit să mă convingeţi şi sper că nu v-au plătit pe factură pentru text din bugetul de promovare al PMI.
Coane Mişu,
Sper ca viziunea dumneavoastră să fie mai corectă decât zecile de mii de sudălmi ale locuitorii Iaşului adresate în fiecare minut diriguitorilor târgului.
Cu respect,
Mişa
Articolul conului Mişu, AICI.
Coane Mişu,
V-am citit cu nedisimulată nedumerire articolul despre Iaşi, despre progresele acestuia şi despre senzaţia dumneavoastră că Lyon-ul e fratele de cruce al oraşului în care îmi duc existnţa.
Nu ştiu cum se vede viaţa la ING România, dar percepeţi Iaşul într-o lumină pe care îmi e greu să o înţeleg.
Unde vedeţi dumneavoastră bulevarde largi, eu văd cratere şi constructori imbecilizaţi.
Unde vedeţi dumneavoastră viziune edilitară, eu văd şefi de Primărie prinşi la furat nuci cu căciula.
Unde vedeţi dumneavoastră dezvoltare, eu văd îndobitocire pe bază de tichete sociale.
Unde vedeţi dumneavoastră renaşterea edificiilor vechi ale Iaşului, eu văd un munte de nesimţi