În satul Oeşti, din comuna Corbeni, judeţul Argeş, două familii trăiesc într-o casă veche. Mesajul nostru înseamnă o speranţă pentru trei fetiţe, doi băieţi şi părinţii lor Sursa: EVZ
Pe drumul ce duce spre biserica veche din satul Oeşti-Pământeni, comuna Corbeni, judeţul Argeş, drum ce porneşte chiar de lângă podul peste râul Argeş, se află o casă construită din cărămidă, cu acoperiş din ţiglă veche. În construcţia nefinisată îşi duc traiul două familii. Nouă suflete în două camere: patru adulţi şi cinci copii. Larisa, de 7 ani, Denisa, de 10 ani, şi George, fratele cel mare în vârstă de 13 ani sunt toţi elevi la Şcoala din Corbeni. Trăiesc alături de părinţii lor, Valentina şi Sorin Balteş. Oameni simpli, dar cu grijă de copiii lor. O dovedesc hainele modeste, dar curate, ale copiilor.
Când am ajuns în dreptul porţii lor, Denisa se juca, pe uliţă, cu Larisa. O minge tocită şi un pic dezumflată le făcea fericite. Bianca, în vârstă de 9 ani, verişoara lor, împingea un căruţ în care se afla un frăţior de doar câteva luni. Şi ei locuiesc în aceeaşi casă. George era la şcoală. Ascuns, parcă, de ruşine când ne-a văzut, tatăl Denisei şi al Larisei, Sorin, un bărbat de 38 de ani, a apărut temător. Era îmbrăcat, şi el, în nişte pantaloni simpli, ca la ţară. Fetiţele, mai pline de spirit, au venit în jurul nostru. N-au cerut nimic, dar cu o bucurie neîmpăcată, parcă, au primit micile noastre daruri. Au parte de ele mai rar.
Tatăl lucrează la oraş, ca muncitor. Se străduieşte din greu să le asigure cele necesare. Mama stă acasă şi se îngrijeşte de copii. Se descurcă cum pot. Nu s-au plâns, dar hainele modeste de pe ei trădează nevoile cu care se luptă. Au reuşit, cu greu, să mai ridice o cameră, lipită de vechea casă a părinţilor Valentinei, din BCA. În curte e un mic şantier, dar Sorin speră: „Ce să facem? N-avem timp să ne plângem. Ne descurcăm cum putem”, sp
