Munca la radio sau la televiziunea de stat era răsplătită regește. Organele de partid țineau evidența strictă a colaboratorilor. Unii primeau peste 50.000 de lei pe an

1 /.

Radioteleviziunea Română, societatea de stat care administra postul TV şi radioul public, era o importantă sursă de venit pentru scriitorii şi artiştii epocii comuniste. Un raport din arhiva Comitetului Central al Partidului Comunist Român (PCR), intrat în posesia „Evenimentului zilei”, arată cât au câştigat în decursul anului 1983 din colaborări, mai mulţi actori, regizori, scriitori şi ziarişti, vedetele de atunci ale României comuniste.

Astfel, Radioteleviziunea Română a avut, în 1983, nu mai puţin de 845 de colaboratori externi. Dintre aceştia, 423 au primit peste 16.000 de lei, conform statisticii întocmite de partid. În 1983, salariu mediu net în România era de 2.600 de lei pe lună. „Artiştii poporului” câştigau mult peste acestă medie numai din colaborări.

Regizorii şi scriitorii, preferaţii regimului

● În clasamentul celor mai bine plătiţi artişti ai epocii, pe primul loc se situează regizorul Mircea Drăgan care a primit 123.178 de lei (preţul unui apartament cu 3 camere) pentru regia a nouă episoade de televiziune. Drăgan a regizat, printre altele, filmele „B.D. la munte şi la mare”.

● Pe locul doi se situează Francisc Munteanu, fostul regizor al serialului „Pistruiatul”, cel care a încasat 116.661 de lei pentru „12 scenarii literare TV”.

● Podiumul salariilor încasate de corespondenţii externi ai societăţii de stat este completat de fostul compozitor Cornel Fugaru, cu 64.191 de lei.

● Pe locurile următoare se situează fostul actor Ştefan Mihăilescu Brăila cu onorarii de 59.481 de lei , urmat de Nichita Stănescu, Adrian Păunescu, Dinu Săraru şi Eugen Barbu.

Potrivit documentelor PCR, Nichita Stănescu a primit în acelaşi an 52.089 de lei din