Biblia de la 1688 a suscitat întotdeauna interesul specialiştilor în evoluţia limbii române. Cei mai atenţi la structura lingvistică şi caracteristicile de început ale limbii române moderne au fost profesorii şi cercetătorii de la Catedra de Limbă Română din cadrul Facultăţii de Litere, din Iaşi.
Studiul "Bibliei de la Bucureşti - 1688" a fost iniţiat în anul 1986, în cadrul unui proiect ştiinţific realizat de universităţile "Al.I. Cuza" Iaşi şi "Albert Ludwig" din Freiburg, Germania.
Ultima realizare a colaborării dintre cele două instituţii de învăţământ superior va fi prezentată joi, 30 mai, în cadrul simpozionului "Explorări în tradiţia românească şi europeană" care se va desfăşura la Universitatea "Al.I. Cuza" (30 mai - 1 iunie 2013), unde vor fi lansate volumele "Monumenta linguae Dacoromanorum. Biblia 1688. Pars X2" şi "Monumenta linguae Dacoromanorum. Biblia 1688. Pars XXII: Iosephus ad Machabaeos", autori fiind Mioara Dragomir, Ana Maria Gînsac, Elsa Luder, Maria Moruz, Adrian Muraru, Eugen Munteanu, Lucia Gabriela Munteanu, Dionisie Pîrvuloiu, Sabina Rotenstein, Mădălina Ungureanu, Vlad Sebastian Patras.
Structura iniţială a seriei ştiinţifice demarată în anul 1986, a fost păstrată.
Biblia de la 1688 a suscitat întotdeauna interesul specialiştilor în evoluţia limbii române. Cei mai atenţi la structura lingvistică şi caracteristicile de început ale limbii române moderne au fost profesorii şi cercetătorii de la Catedra de Limbă Română din cadrul Facultăţii de Litere, din Iaşi.
Studiul "Bibliei de la Bucureşti - 1688" a fost iniţiat în anul 1986, în cadrul unui proiect ştiinţific realizat de universităţile "Al.I. Cuza" Iaşi şi "Albert Ludwig" din Freiburg, Germania.
Ultima realizare a colaborării dintre cele două instituţii de învăţământ superior va fi prezentată joi, 30 mai, în cadrul simpozion
