Cea mai veche meserie din lume era, în perioada interbelică, şi cea mai profitabilă din România. Damele de companie nu duceau lipsă de clienţi şi în doar câţiva ani reuşeau să strângă suficienţi bani cât să renunţe la prostituţie. În trecut, femeile de moravuri uşoare de la noi erau atent supravegheate de autorităţi şi deţineau chiar şi carnete de sănătătate.

România vremurilor trecute era împânzită de bordeluri. De la damele de lux până la prostituatele de cartier, toate aveau clienţi fideli. Prostituatele din perioada interbelică erau asaltate. Şi bărbaţii de rând, dar şi domnii bogaţi plăteau pentru a se bucura de ele. Iar câştigurile erau pe măsură. În scurt timp, femeile reuşeau să pună bani frumoşi deoparte, iar cele mai renumite acumulau chiar averi impresionante.

Veniturile lor variau în funcţie de numărul de clienţi. Unele dintre ele aveau 20 sau 25 de clienţi pe noapte. Cele mai frumoase şi mai căutate câştigau chiar şi două mii de lei pe noapte, în timp ce la celelalte, câştigul era de 200 sau 300 de lei.

“Se spune că unele dintre ele şi-au putut achiziţiona în urma a doi trei ani chiar şi un imobil, astfel încât au putut să renunţe la această ocupaţie şi să realizeze o ocupaţie mai tardiţională, nu una atât de puţin obişnuită, cum este prostituţia”, a declarat pentru România TV Anca Niţoi, muzeograf.

Totul se desfăşura însă într-un cadru legal. Femeile de moravuri uşoare îşi făceau periodic analizele medicale şi erau în evidenţele autorităţilor. Dacă încălcau legea, puteau ajunge după gratii.

Citeste mai mult pe RTV.NET

Cea mai veche meserie din lume era, în perioada interbelică, şi cea mai profitabilă din România. Damele de companie nu duceau lipsă de clienţi şi în doar câţiva ani reuşeau să strângă suficienţi bani cât să renunţe la prostituţie. În trecut, femeile de moravuri uşoare de la noi erau atent supravegheate