Cauta repede in manual: unde se duc fulgerele cand cad pe catarg? Dar care manual? Si cine sa se mai duca in cabina sa-l caute? Sunt gandurile care imi treceau prin cap noaptea de sambata spre duminica, in a doua zi a Regattei Mangalia Varna. Eram in drum spre Capul Sabla, dupa o tentativa nereusita de a trece de Capul Caliacra, fara vant, cu ceva hula si cateva celule de furtuna evoluand in jurul nostru pe orizont, din ce in ce mai aproape. Dinspre sud-vest. Dar si est. Si sud-est. Parca e o sedinta a fulgerelor in noaptea asta!
Aici e si mai noapte. Bezna. Lumina nu e de la flash-ul aparatului, ci de la un o descarcare care sageta grabit norul de deasupra. Catalin are un gest reflex in momentul in care lumina ne izbeste tuturor retina. E la carma si in acest moment ii spun sa nu stea prea aproape de cablurile de otel care sustin catargul. Nu stiu daca nu cumva chiar si fara fulger ne putem electrocuta, de la atata electricitate statica adunata in norii de deasupra noastra.
E un spectacol fabulos sa vezi traznetele cazand in jurul tau in apa, sperand in fiecare clipa ca legendele acelea cu “metalul atrage fulgerul” sunt doar niste legende si ca, pana la urma, catargul de 15 metri al velierului echipei noastre (oficial, suntem Echipa de Yachting Tiriac Auto Mercedes Benz) nu va prinde nici un traznet grabit sa faca praf echipamentele electronice si, cine stie, alte lucruri pe care le mai gaseste pe barca. A, da, si noi suntem tot pe ea. Uzi leoarca si, in cazul meu, tremurand deja de vreo doua ore. E momentul in care deja ne intoarcem spre casa, dupa ce am incercat in zadar, fara vant, sa trecem de Capul Caliacra. Inapoi spre casa? Dar mai bine s-o luam de la inceput.
A fost o cursa care a inceput perfect. Soare, vant, frig si struguri. As fi vrut cirese, dar asta e meniul la Billa: strugurii ajung mai usor din Africa d
