Serbarea celor 150 de ani de la ridicarea Reghinului la rang de oraş liber regesc a căpătat substanţă şi prin participarea reghinenilor, dar şi a locuitorilor din acest ţinut etnografic, care au prezentat costumele locului şi ale zonei, dar şi câteva aspecte din tradiţiile, obiceiurile ţinutului Reghinului. „Anul acesta, pentru că a fost un an deosebit de ceilalţi ani, ne-am gândit ca în această paradă să fie prezenţi şi elevii din şcolile generale, dar şi din licee, să fie prezentă şi fanfara. Mai mult chiar, în faţa paradei erau călăreţii care deschideau drumul celor care participau la paradă. Fiecare şcoală a încercat să se prezinte prin ceva, să fie în felul ei unică. Au fost sugerate şi câteva aspecte specifice locului, spre exemplu a fost un tractoraş cu doi copii, ceea ce sugerează că este şi o zonă unde s-a practicat şi se practică şi astăzi agricultura, a fost o trăsură cu ponei dovadă că aici au fost cândva trăsuri prin centrul oraşului şi pe străzile ce veneau spre centru, deci am sugerat şi am reprezentat, cât s-a putut în cadrul unei parade, aspecte din viaţa Reghinului”, descrie Maria Borzan, cercetător ştiinţific, directorul Muzeului Etnografic Reghin.

Zestrea ţinutului reghinean

La parada portului popular, care se desfăşoară în fiecare an, au participat ansamblurile folclorice ale comunităţilor învecinate, dar şi din Reghin, ansambluri româneşti precum cel de la Hodac, Ansamblul „Dor solovăstrean”, din zona subcolinară a Călimanilor au participat ansamblurile de la Dedrad şi Batoş, „Grupul Dăscăliţelor”, de asemenea au participat şi ansamblurile maghiare „Floare de nu-mă-uita” din Reghin, şi ansamblurile săseşti, cel al Forumului Democrat al Saşilor din Reghin, dar şi de la Batoş, plus Ansamblul „Laleaua neagră”, un ansamblu de dansuri ţigăneşti. „Parada în general este o revărsare de culoare, dar nu numai, dar şi de muzică şi frumuseţe