Radu Pavel Gheo a făcut parte, până de curând, din categoria scriitorilor superstiţioşi. Dar nu mâţa neagră, marţi -13, luna plină ori cioara croncănitoare de pe acoperiş îl făceau pe timişoreanul Gheo astfel, ci scrisul. Nici picat cu ceară nu spunea – cui îl întreba – la ce scrie. Ce carte nouă are în lucru. Nu povestea fiindcă îi era teamă ca „mărturisirea” să nu se întoarcă împotriva sa, iar inspiraţia să-i fugă. Iată că, recent, Radu Pavel Gheo şi-a inhibat această superstiţie. Mai mult, el a scris pe propriu-i blog: „Deşi pînă acum n-am vorbit niciodată despre o carte la care lucrez înainte de a o termina şi de-a fi sigur că a ieşit cum trebuie, am decis să încerc s-o rup cu superstiţia asta şi să mărturisesc: de cîtva timp lucrez la un nou roman, cumva diferit de ceea ce am scris pînă acum.
Deocamdată nu mi-e încă totul clar. Oricum, m-am gîndit la un titlu provizoriu de genul Bătrînul şi Delta sau Bătrînul şi Marea Neagră. O să fie, în linii mari, povestea unui pescar lipovean pe nume Santiago (un capriciu de-al maică-sii, care a cunoscut pe vremuri la Sulina un marinar din America de Sud). Santiago ăsta se duce cu lotca să prindă un peşte mare-mare pe Dunăre – sau la Marea Neagră, mai văd eu – şi cred că îl şi prinde. Încă nu ştiu. Dar are o experienţă cu el. Mă mai gîndesc şi ce experienţă. Aş putea băga şi nişte rechini… bine, nu în Deltă, dar orişicît”.
Radu Pavel Gheo a făcut parte, până de curând, din categoria scriitorilor superstiţioşi. Dar nu mâţa neagră, marţi -13, luna plină ori cioara croncănitoare de pe acoperiş îl făceau pe timişoreanul Gheo astfel, ci scrisul. Nici picat cu ceară nu spunea – cui îl întreba – la ce scrie. Ce carte nouă are în lucru. Nu povestea fiindcă îi era teamă ca „mărturisirea” să nu se întoarcă împotriva sa, iar inspiraţia să-i fugă. Iată că, recent, Radu Pavel Gheo şi-a inhibat această superstiţie. Mai mul