Rămaşi singuri, copiii sunt vulnerabili la diferite forme de abuz şi violenţă.

Numărul copiilor tutelaţi de rude, în lipsa parinţilor plecaţi la muncă peste hotare, se ridică la zeci de mii. Ei s-au constituit deja într-un grup vulnerabil care testează capacitatea statului de a le asigura protecţia adecvată dar şi perspicacitatea societăşii în ansamblu, care ar trebui să înveţe a minimaliza efectele migraţiei masive a forţei de muncă. Chestionaţi în cadrul unui sondaj, realizat recent de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, cei mai mulţi dintre copiii aflaţi în dificultate declară că nu au prieteni şi se simt singuri, iar unii fumează, consumă alcool sau chiar droguri.

Rămaşi singuri, copiii sunt vulnerabili la diferite forme de abuz şi violenţă, iar în lipsa unor servicii de calitate la nivel local, ei deseori abandonează şcoala sau înregistreată rezultate proaste la educaţie, spune Lilia Gorceag de la Centrul de Asistenţă pentru victimele traficului de persoane:

„Efectele negative ale situaţiei în care copiii care au rămas singuri, fără îngrijirea părinţilor, la un an, la trei, la cinci, şi la toate celelalte vârste o să le resimţim la generaţia următoare, din pacate, dar mai departe şi mai mult, pentru că nu au avut modelul parental. Ce fel de părinţi o să fie ei, ce fel de familie o să-şi formeze, dacă nu cunosc ce este o familie? Copiii migranţilor sunt extrem de vulnerabili, ei nu au capacitatea de a împărtăşi durerea sau bucuria. Mulţi copii care nu au un alt model decât cel al parintelui plecat, iau şi ei calea pribegiei. Ei fug pe căi ilegale peste hotare, avem o grupă mare în Italia, alta în Austria. Majoriatea nu au studii, au câteva clase. Ei sunt emoţional sărăciţi. Aceasta e generaţia care creşte fără părinţi. Şi e tragic”.

Lilia Gorceag recomandă părinţilor care pleacă peste hot