Duminică seara, chiar în ziua în care a împlinit 32 de ani, fotbalistul român şi-a luat adio de la Doneţk, după 10 ani şi 300 de partide la echipa ucraineană.

Căpitanul naţionalei României a avut parte de o despărţire de vis de formaţia la care a evoluat începând din 2003. Destinul a făcut ca ultimul său meci la Şahtior, disputat duminică, 26 mai, să coincidă atât cu ziua sa de naştere (a împlinit 32 de ani) cât şi cu numărul 26 de pe tricou. În partida cu concitadina Metalurg (4-0), Mircea Lucescu l-a pus pe Raţ căpitan de echipă şi l-a scos în minutul 67 pentru a fi ovaţionat la scenă deschisă de întreg stadionul. Mai mult, coechipierii i-au organizat românului un coridor viu prin care Răzvan şi-a făcut ieşirea din scenă, la exact al 300-lea meci pentru Şahtior.

La final, au urmat alte momente emoţionante, în careRaţ a fost îmbrăţişat îndelung de patronul Rinat Ahmetov şi de ceilalţi jucători. De asemenea, fotbalistul român a avut-o alături şi pe fetiţa sa de doi ani şi trei luni. De altfel, la conferinţa de presă, Răzvan Raţ a dezvăluit cât de mult contează familia în viaţa sa. „Pe soţia mea, Iulia, am cunoscut-o aici, iar fetiţa noastră s-a născut la Doneţk. Mă simt unul de-al vostru. Pot spune că sunt 70 la sută ucrainean şi doar 30 la sută român”, le-a spus Raţ jurnaliştilor ucraineni. Înainte de a se concentra pe noua sa echipă, West Ham United, Răzvan a enumerat cele mai importante trei momente petrecute la Şahtior în ultimii 10 ani. “E foarte uşor. Transferul meu aici, în 2003, câştigarea Cupei UEFA în 2009 şi singurul meu gol în Liga Campionilor, cu Braga”, a spus Raţ.

Lucescu: „Doar el a rezistat presiunii”

Pus aparent în umbră de meciul de adio al lui Raţ, Mircea Lucescu s-a referit şi el la fotbalistul român. „Merită un plus de aplauze pentru că a fost singurul jucător român care a reuşit să răspundă exigenţelor mele, chiar