Bucureştiul a cunoscut mai multe transformări în ceea ce priveşte organizarea teritorial-administrativă. De la un perimetru de 160 de metri pătraţi, în secolul XIV, atât cât se întindea un turn, Bucureştiul s-a extins la dimensiunile actuale, în decursul a sute de ani. Sectoarele de astăzi au fost cunoscute, în mod succesiv, ca boieli, vopsele, culori şi raioane. Delimitarea în sectoare a Bucureştiului se datorează lui Nicolae Ceauşescu.

Istoricul Dan Falcan vorbeşte pentru adevarul.ro despre evoluţia administrativ-teritorială a Bucureştiului şi despre modificările produse pe harta Bucureştiului de-a lungul timpului.

Începuturile Bucureştiului

„În anii 1370-1380, se pun bazele unui turn, punct de pază în vremea aceea, care marca o întretăiere de drumuri comerciale”, povesteşte istoricul Dan Falcan despre începuturile Bucureştiului.

De la acest turn a luat fiinţă oraşul ce avea să devină Capitala României astăzi. Turnul era un punct de reper al comercianţilor vremii, locul unde poposeau şi se desfăşurau cele mai importante tranzacţii.

Potrivit lui Falcan, Bucureştiul se reducea la 160 de metri pătraţi, care se întindeau în zona Curţii Domneşti. Pe măsură ce Bucureştiul s-a extins, a înglobat mai multe sate care au intrat în componenţa sa. Primul document în care Bucureştiul este menţionat îi aparţine lui Vlad Ţepeş, în anul 1459.

În secolul al XVI-lea, Bucureştiul era condus de un jude, un fel de primar ales de oamenii înstăriţi ai vremii. Primul jude a fost Necula lui Bobanea, în anul 1563, iar această formă de organizare s-a păstrat până în vremea lui Constantin Brâncoveanu, în anii 1600.

Spre deosebire de zilele noastre, când există o delimitare clară a Capitalei cu ajutorul sectoarelor, Bucureştiul zilelor trecute era împărţit în mahalale. Fiecare mahala a oraşului era cunoscută du