Sorin Ducaru, diplomatul român care a câştigat recent concursul pentru şefia uneia dintre cele şapte divizii ale Alianţei Nord-Atlantice (NATO), spune că deciziile privind funcţiile de vârf din UE şi NATO vor fi luate în strânsă corelare.

„Calea României spre poziţia de secretar general al NATO este şi rămâne deschisă (…) Anul 2014 este şi anul schimbărilor la conducerea UE, iar deciziile politice ale statelor membre în legatură cu ocuparea funcţiilor de vârf din NATO, respectiv UE se vor lua în strânsă corelare“, a declarat românul care deţine cea mai înaltă funcţie în NATO pentru hotnews.ro.

În ultimele luni, presa a vehiculat posibilitatea ca Traian Băsescu, după încheierea mandatului prezidenţial, să fie desemnat secretar general al NATO. Zvonul a fost infirmat de şeful statului vineri, când, în prezenţa actualului şef NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat că România nu a declanşat nicio procedură diplomatică pentru funcţia supremă a Alianţei. Afirmaţiile lui Băsescu au fost întărite de consilierul prezidenţial Iulian Chifu, care a spus că România nu poate avea şi funcţia de secretar general, şi de adjunct al secretarul general în condiţiile în care NATO are 28 de membri. Un alt nume vehiculat de presă în competiţia pentru şefia NATO a fost cel al senatorului PSD Mircea Geoană.

Întrebat dacă desemnarea lui într-un post înalt deschide calea şi pentru alţi români la vârful NATO, Sorin Ducaru a afirmat că numirea sa „generează o creştere a vizibilităţii României şi a implicării în poziţii de responsabilitate“. „Este greu să faci analogii ori legături de condiţionalitate între poziţia pe care eu am fost desemnat şi cea de secretar general. Sunt poziţii de natură şi de nivele diferite. Accesul la aceste poziţii se face pe baze total diferite - desemnarea secretarului general NATO este o decizie eminamente politică la vârf, în timp ce şefii de diviz