In urma cu circa treisprezece ani, dupa ce au primit suportul legal necesar, serviciile secrete s-au pus pe treaba si au infiintat, pe banda rulanta, societati acoperite. Nu numai comerciale. Ele au vizat domenii tehnologice de varf. Cum ar fi cel al comunicatiilor. Operatiunea s-a desfasurat extrem de discret. Si, cu aceeasi discretie, au inceput sa curga profiturile. Pentru ca, intotdeauna, aceste societati acoperite si-au invins competitorii. Daca legea pe care o propun va fi adoptata, ele se vor desfiinta la fel de discret.
Intrucat nu sunt in afara legii, ci, dimpotriva, functioneaza in baza unui act normativ in toata regula, societatile acoperite ale serviciilor secrete nu trebuie, in vreun fel, culpabilizate. Ele si cei care reprezinta actionariatul si managementul. Nu li se poate face o vina nici macar pentru ca, de-a lungul timpului, au profitat din plin de avantajul ca, apartinand unor servicii secrete, sa obtina toate informatiile necesare si sa isi exercite intreaga autoritate, uneori cu presiune, pentru a castiga pe piata. Pentru a-si invinge competitorii.
Nu stim, si este normal sa nu stim, cate asemenea societati acoperite exista. Si care este ponderea lor reala in economie. Si cum este distribuit profitul. Si mai ales unde. Dar, ceea ce stim cu certitudine este ca, in nicio economie de piata din lume, nu poate avea loc o concurenta reala, o competitivitate in adevaratul inteles al cuvantului, in conditii de netransparenta. Ori asemenea societati acoperite sunt, in esenta lor, oculte. Ceea ce viciaza climatul economic al unei tari.
Intrucat serviciile secrete au avut dreptul de a infiinta si ONG-uri, ne putem imagina, fara sa dispunem de probele necesare, si, in definitiv, fara sa ne intereseze asemena detalii, de ce si cum au fost pompati bani in fundatii si cam care ar fi putut sa fie activitatea acestora. E de la sine inteles ca,
