Sergiu Mihai, din Piatra-Neamţ, e băieţelul de nici 5 ani căruia soarta i-a hărăzit o afecţiune ca un castel de basm zăvorât însă cu 7 lacăte: autismul. A început o terapie care dă rezultate, dar e nevoie de 2 ani de tratament şi 600 de lei lunar. Sergiu Mihai, din Piatra-Neamţ, e băieţelul de nici 5 ani căruia soarta i-a hărăzit o afecţiune ca un castel de basm zăvorât însă cu 7 lacăte: autismul. A început o terapie care dă rezultate, dar e nevoie de 2 ani de tratament şi 600 de lei lunar.
Sergiu priveşte lumea, de când se ştie, ca de la fereastra unui castel minunat. Dar toate ferestrele au gratii, toate uşile castelului său interior au lacăte. Între băiatul autist şi lumea exterioară se află parcă o vamă de netrecut, ceea ce duce la grave probleme de comunicare, de relaţionare, de exprimare a emoţiilor, apoi la înstrăinare faţă de oameni şi de societate. Dar există terapii speciale ce reuşesc “să îmblânzească” boala, însă ele sunt scumpe şi nu la îndemâna oricui.
Sergiu a avut, cumva, norocul ca un astfel de centru de terapii speciale să se afle chiar în oraşul lui, Piatra-Neamţ. Din luna octombrie a anului trecut a făcut deja progrese vizibile. Dar asta a însemnat şedinţe zilnice de câte 5 ore, cu trei terapeuţi diferiţi.
Acum, conform raportului, ştie cine sunt oamenii din jur şi îi strigă pe nume, vine când e chemat, pronunţă mai bine şi mai multe cuvinte, nu mai aleargă tot timpul prin cameră, nu se mai teme de zgomotele stridente, mănâncă singur unele alimente.
Toate reprezintă mari progrese pentru un copil autist, chiar dacă unui om normal i s-ar părea lucruri banale, fireşti. Problema e că terapia trebuie să dureze doi ani pentru a avea efecte pozitive consolidate. Asta ar însemna, lunar, cam 600 de lei, bani pe care familia micuţului nu ştie de unde să-i mai ia. Poate norocul va ţine cu ei. Şi cu Sergiu.
