Administrațiile locale și cele teritoriale ar putea intra în insolvență, conform unui proiect de ordonanță a Guvernului, pentru neplata datoriilor sau pentru neachitarea salariilor
Datoriile autorităților locale sunt o poveste lungă în România, cu un nivel al arieratelor care a ajuns să blocheze activitatea multor companii private. Și care, evident, a atras atenția Fondului Monetar Internațional (FMI), care a prevăzut și în actualul Acord că arieratele trebuie să dispară.
Acordul cu FMI este și motivul pentru care guvernul Ponta a elaborat o lege privind insolvența autorităților locale, mai exact a primăriilor. Actul normativ este încă în stadiul de proiect, dar ar trebui adoptat sub forma unei ordonanțe de urgență. Riscurile referitoare la neadoptarea acestei reglementări este neintrarea în boardul FMI și denunțarea acordului în vigoare. De asemenea, în absența legii este de așteptat ca arieratele administrațiilor locale să crească.
Dimensiunea datoriilor este uriașă. Din totalul de circa 3.200 de comune din România, 2.900 cheltuie aproape dublu față de cât produc. Valoarea totală a arieratelor (adică a plăților restante cu o vechime mai mare de 90 de zile) se ridică la peste 1,1 miliarde lei, în creștere față de 840 milioane lei, cât era la sfârșitul anului trecut. La începutul anului, Guvernul a decis, conform Acordului cu FMI, ca autoritățile locale să își reducă datoriile cu 85% până la 31 martie, în caz contrar urmând ca Trezoreria să limiteze plățile ce pot fi efectuate de acestea. Modalitatea de reducere a datoriilor prevedea ca administrațiile locale să se împrumute de la Trezorerie, credite cu rambursare în maximum cinci ani.
Inconsecvența este cuvântul de ordine
Numai că problema nu s-a rezolvat. La pasul următor, Guvernul a redactat un proiect de ordonanță care prevedea că suma din cota defalcată din impozitul pe v
