Stockholm-ul pare că a revenit la normal după şapte nopţi de violenţe şi după ce acestea păreau că se extind şi către alte oraşe. Totuşi, revoltele au lăsat urme adânci în politica şi în societatea suedeză, punând în discuţie celebrul „model social suedez”. Alte state care s-au confruntat cu acest tip de revolte urbane – Franţa şi Marea Britanie – au înăsprit în cele din urmă legile privind imigraţia. Suedia pare că o ia pe acelaşi drum. Există tot mai mulţi oameni care cer acum restricţionarea imigraţiei, iar extrema-dreaptă câştigă puncte electorale în contextul în care până la alegerile legislative mai este mai puţin de un an.

Situaţia s-a calmat la Stockholm, chiar dacă au mai fost incendiate totuşi câteva maşini şi în noaptea de luni spre marţi, a indicat poliţia suedeză. Nici în alte oraşe ale Suediei nu s-au mai înregistrat proteste violente. Una peste alta, în cele şapte nopţi ce s-au scurs de la incidentul-scânteie – uciderea unui bătrân de origine portugheză de către poliţie – au fost distruse circa 150 de autoturisme şi zeci de clădiri, inclusiv şcoli. Incidentele s-au propagat în special în suburbiile locuite majoritar de imigranţi. Şi de aici a pornit discuţia, presa asumându-şi teza că problemele imigranţilor, rasismul la adresa lor şi mai ales şomajul din aceste comunităţi ar fi fost „combustibilul” violenţelor. Mai există şi acuzaţii din partea tinerilor că poliţia i-ar fi tratat cu brutalitate şi că oamenii legii ar fi dat dovadă de rasism. Dar problema este, într-adevăr, adâncă şi cu atât mai surprinzătoare pentru un stat considerat atât de paşnic şi de deschis. Politică a imigrației permisivă

Ţara scandinavă a devenit în ultimele decenii o destinaţie importantă pentru imigranţi, atât datorită dezvoltării sale economice, cât şi datorită politicii de azil permisive. În prezent, 15% din populaţia Suediei e formată din imigr