Primele menţiuni documentare cu privire la identitatea municipiului Baia Mare apar în anul 1329 într-un document prin care regele Carol Robert dăruia comitelui Corrardus o proprietate aflată în vecinătatea oraşului. Pentru prima dată localitatea este atestă documentar sub numele Civitas Rivulus Dominarum, urmând ca acesta să îşi schimbe de mai multe ori numele, de-a lungul istoriei.
Atestat ducumentar în anul 1329 sub denumirea Cetatea Râul Doamnelor (Civitas Rivuli Dominarum) oraşul s-a dezvoltat în secolele XIV şi XV devenind cunoscut ca şi un important centru aurifer. Ulterior, este amintit sub denumirea de Râul Doamnelor (Rivulus Dominarum) în anul 1347 urmând ca în anul 1465 să devină Castelul Râul Doamnelor (Castellum Rivuli Dominarum). Potrivit unei legende locale denumirea de Râul Doamnelor îşi are originea în Evul Mediu, când femeile au reuşit să salveze aşezarea de cotropitori eliberând apele învolburate ale râului care o traversa.
Datorită frământărilor politice din vremea reaspectivă, a stăpânirii alternative între habsburgi şi principi transilvănieni, oraşul îşi schimbă denumirea în repetate rânduri. Astfel la începutul secolului XVI, sub conducerea comandantului austriac Andrei Khielman, oraşul primeşte denumirea de Orasul Nou (Neustad). În anul 1585, sub conducerea principelui transilvănean Ştefan Bathory localitatea capătă o nouă denumire. Considerat cel mai mare bazin minier din nordul Transilvaniei, denumirea acestuia va deveni Baia Mare (Nagybanya). Din punct de vedere semantic numele oralşlui a mai suferit câteva modificări, astfel în anul 1600 este menţionat ca şi Nagibanya, în anul 1601 ca şi Nagibagna iar în anul 1614 ca şi Nagy Bania.
Alte ducumente fac referire la diverse denumire ale orasului în perioada 1828-1851, cum ar fi Asszony Pataka, Frauenbach, Welka-Bánya, Nagybánya, Asszonypataka. Denumirea de Baia