Efrain Rios Montt, general de armată care a condus un guvern de doar 17 luni, a fost acuzat de genocid în 2012, după ce imunitatea sa a încetat.
La 10 mai 2013, după mai puţin de două luni de la începerea procesului (19 martie), generalul Efrain Rios Montt, care a guvernat Guatemala între 1982 şi 1983, a fost condamnat la 80 de ani de închisoare pentru genocidul pe care l-a coordonat împotriva populaţiei Ixil, parte a comunităţii Maya (care reprezintă 40% din populaţia ţării). Dar Curtea Constituțională a anulat condamnarea, iar procesul se va relua.
Procesul, extrem de mediatizat, poate fi încă urmărit şi online pe pagina dedicată acestuia de către Open Society Foundation1. Victimele au venit să depună mărturie, evocând torturile şi atrocităţile la care ele sau cei apropiaţi lor au fost supuşi, uneori la adăpostul anonimităţii, purtând pe cap înfăşurat un fular din pânzele colorate caracteristice comunităţii indigene din Guatemala.
Astfel, data condamnării va rămâne cu siguranţă în istoria justiţiei internaţionale a crimelor contra umanităţii şi a celor care au condus la genocid prin decizia curţii din Guatemala. Efrain Rios Montt, general de armată care a condus un guvern de doar 17 luni (dar printre cele mai represive din lunga serie de guverne autoritare care au dominat ţara, după lovitura de stat susţinută de SUA, în 1954, împotriva preşedintelui ales Jacobo Arbenz), a fost acuzat în 2012, după ce imunitatea sa a încetat, ca urmare a terminării mandatului de membru al Congresului2.
Decizia curţii nefiind finală, a putut fi anulată pe 21 mai de Curtea Constituţională din Guatemala invocându-se vicii de procedură şi a făcut ca procesul să revină la data de 19 aprilie. Acesta este doar un alt exemplu al paradoxului guatemaltec în ceea ce priveşte justiţia tranziţională. Unul dintre conflictele ce
