Stirea: Serafinceanu Aurelian Calistru (SAC), fost prefect în Guvernarea Nãstase, ar putea scrie un manual despre cum sã pui pe butuci o afacere înfloritoare. Sau despre cum sã transformi o uzinã într-un morman de fier vechi. UMIROM Petrosani a fost zeci de ani vârful de lance al societãtilor de utilaj minier.
Acum este ruinã. Dupã ce SAC a ajuns patron, firma a murit putin câte putin, pentru ca în cele din urmã sã disparã sub povara datoriilor. Activitatea firmei a fost trecutã, în sistem suveicã, prin tot felul de firme ale Consortiului Gerom, controlat tot de fostul prefect. Firma a intrat în reorganizare, în lichidare, în faliment, iar apoi a dispãrut. Dacã SAC ar scrie un manual cum sã îngropi o afacere prosperã, acest lucru ar fi de înteles. Dar si procurorii DNA ar putea scrie un rechizitoriu despre falimentul fraudulos, dacã politicul nu si-ar vârî coada în treburile justitiei. Pamfletarul propune un astfel de text imaginar ce seamãnã doar accidental cu faptele descrise mai sus.
Rechizitoriu: Onoratã instantã,
Chiar dacã o parte din faptele pe care le învederãm se înscriu în termenul de prescriptie, ele trebuie avute în vedere pentru a întelege deplin complexitatea cauzei.
În fapt, numitul Ricã a tranzactionat cupoane de pe piata neagrã oferind la schimb rom (de proastã calitate, contrafãcut) posesorilor de sex masculin (speculând în mod samavolnic slãbiciunile unor oamenii oropsiti) si ulei de soia pentru sãrmanele gospodine. Cu aceste cupoane de actiuni numitul a pus mâna pe uzina poporului si s-a angajat sã mai plãteascã, în transe, 7,9 miliarde de lei vechi ca sã fie stãpân cu drepturi depline. Dar de unde avea Ricã acesti bani? Ei bine, onoratã instantã, banii au fost obtinuti tot de la o firmã de stat, CNH, pe care a cãpusat-o hidraulic mai multi ani la rând. Din probele noastre (cam subrede cã de aia am lãsat fapta sã se presc
