Preşedinte spectator, parlament întărit, prefecţi decorativi şi alegeri din doi în doi ani sunt principalele amendamente constituţionale propuse de USL.

Prin limitarea drastică a puterilor de decizie ale preşedintelui şi chiar a libertăţii de mişcare a guvernului, concomitent cu întărirea autorităţii legislativului, în viitoarea Constituţie, USL va transforma, practic, România, dintr-o republică semi-prezidenţială într-o republică parlamentară, chiar dacă preşedintele va fi ales în continuare prin scrutin popular.

Mandatul preşedintelui va reveni la durata de patru ani, dar alegerile parlamentare şi cele prezidenţiale vor fi intercalate la interval de doi ani, după modelul olimpiadelor de vară şi de iarnă, urmând a fi organizate în intervalul 1 aprilie - 1 noiembrie, pentru a se evita chemarea oamenilor la urne pe timp de iarnă. Atributul preşedintelui de şef al statului va fi, în sfârşit, statuat în Constituţie, însă rolul acestuia va fi unul mai degrabă decorativ, libertatea sa de decizie fiind limitată considerabil. Viitorul şef al statului nu va mai avea nici un cuvânt de spus în desemnarea premierului, fiind obligat să desemneze persoana nominalizată de partidul care deţine cele mai multe mandate parlamentare. USL a căutat să evite pe viitor blocaje de tipul Norica Nicolai sau Klaus Iohannis. Astfel, preşedintele nu se va mai putea opune numirii unui ministru în cazul unei remanieri guvernamentale, iar viitoarele moţiuni de cenzură vor conţine, obligatoriu, numele celui care va forma noul guvern în cazul în care cabinetul în funcţie este demis, preşedintele fiind obligat să desemneze persoana respectivă. Actualii guvernanţi au găsit o rezolvare şi mai vechiului conflict dintre Traian Băsescu şi Victor Ponta privind participarea la reuniunile diferitelor foruri ale Uniunii Europene (UE) prin atribuirea mandatului de reprezentare şefului guvernului